|
Lucrul poate
fi inceput de la marginea superioara sau inferioara, de sus in jos, de la dreapta sau de
la stanga cu coditia sa se urmareasca o singura culoare pana la terminarea atei din ac si
de drumul cel mai scurt pentru a se evita atat pasirile mari care strica aspectul
broderiei cat si risipa de fir.
|
Nici intr-un
caz nu se va lucra cu mai multe culori odata in cadrul unui patrat de 100 ochiuri sau pe
zone strict delimitate, aceasta ducand la ingreunarea lucrului cat si la aspectul urat al
broderiei, atat pe fata cat si pe dos iar pentru cel care coase, aceasta indeletnicire in
loc sa devina pasiune, se transforma in chin si se sfarseste totul prin abandonare.
|
De asemenea,
sa aveti in vedere ca pe tot parcursul lucrului, pentru fiecare ata din ac sa nu incepeti
si sa nu terminati cu noduri, pentru ca acestea se imprima la calcare si strica suprafata
neteda a tabloului.
|
|
|
Inapoi la continut |
|
|
Broderia
goblen in punct mic pe panza tip A(10x10) ochiuri/cm respectiv 100 ochiuri/cm2,
se realizeaza prin coaserea cu firul in doua (sau cu 2 fire din cele 6). Pentru panza mai
rara de 8x8 ochiuri/cm, (panza tip B) cusatura se va realiza cu 3 fire din cele 6 ale
firului de mouline. Fiecare semn din schita inseamna numai o impunsatura pe panza peste un
fir de tesatura in sus (Fig. 1).
|
|
Fig.1 |
|
Inapoi la continut |
|
|
|
|
|
Fig.2 |
|
Inapoi la continut |
|
|
|
De regula
fata, mainile si picioarele se executa in punct mic pentru a se putea cuprinde toate
detaliile iar partea cea mai mare din goblen se executa cu punct norvegian.In aceasta
situatie tabloul capata dimensiuni mai mari si cu detalii bine redate.Astfel, se poate
coase numai in ochi norvegian un model in intregime chiar daca acesta a fost proiectat
pentru a fi cusut in punct clasic (punct mic) dar in acesta situatie se va consuma fir si
panza mai mult pentru ca goblenul va deveni de 4 ori mai mare, deoarece pentru fiecare
semn de pe schita se vor face 2 impunsaturi, asa cum au fost descrise de noi mai inainte.
|
|
Dupa uscare,
se va intinde goblenul pe o placa cu ace (cuie mici, pioneze) si se va calca cu o
carpa umeda prin presare, ceea ce va duce la obtinerea unui aspect plat si compact al
cusaturii.
|
|
Inapoi la continut |
|
|
Pentru
inramarea tabloului este nevoie de o placa de lemn de esenta tare (placaj) la marimea
tabloului cusut.Placa se aseaza pe dosul goblenului iar marginile de rezerva ale panzei se
pun in asa fel incat sa se poata lipi pe dosul placii cu lipici (clei).Bineinteles,
trebuie sa se aiba grija ca liniile de tesatura sa fie drepte si paralele, atat in lung
cat si in lat iar liniile de broderie, de asemenea.
|
|
|
Inapoi la continut
|